Jurnalismul on-line, un pas spre reuşită

	Jurnalismul online.

Cea mai recenta tendinta în materie de presa, ce a început sa aiba amploare în România în ultimii câtiva si se afla în prezent în continua crestere, Internetul reprezinta un mediu inovator de transmitere a informatiei, fiind un tip de suport inclus în categoria „noilor media”, din care mai fac parte si telefoanele mobile sau palm-top-urile (PDA). Deci, putem defini jurn. online ca pe un tip de presa produs pentru a fi transmis prin canalele specifice „noilor media”.

O privire aruncata asupra presei online din România arata, însa, ca cele mai multe site-uri de stiri nu produc continut mediatic exclusiv pentru a fi transmis prin platforma online. Din contra, cea mai mare parte a continutului pe care îl descoperim pe cele mai vizitate site-uri românesti – cum ar fi www.gsp.ro sau www.evz.ro – este de fapt identic cu cel ce apare în variantele tiparite ale publicatiilor ce detin site-ul (în ac. caz, Gazeta Sporturilor si Evenimentul Zilei ).

În acest context trebuie operata diferenta între:

•  Publicatii ce apar exclusiv online.

•  Publicatii ce reprezinta versiuni online ale presei tiparite sau audiovizuale.

Câta vreme cele din cea de-a doua categorie nu se folosesc de mijloacele specifice mediului online, ci doar copiaza continutul de pe alt mediu pe acesta, nu le pot considera ca mostre de jurnalism online. Dar care sunt particularitatile jurnalismului online? Iata o lista cu cele mai usor de recunoscut:

•  Redactarea textelor e adaptata mediului de comunicare.
Studiile efectuate asupra utilizatorilor arata ca lectura unui text de pe ecranul calculatorului este cu 25% mai lenta decît în cazul unui text publicat pe hîrtie. În plus, utilizatorul de Web nu citeste, ci „scaneaza” pagina, adica o parcurge pe diagonala în cautarea unor cuvinte sau propozitii relevante. S-a dovedit ca mai putin de o cincime din utilizatori citesc cuvintele în ordinea în care apar ele în text, restul preferând “scanarea” în cautarea de cuvinte-cheie. Asadar, redactarea textului trebuie sa fie în concordanta cu acest mod de citire, adica:

•  Sa fie construit pe principiul piramidei inversate,

•  Sa fie concis si plin cu cuvinte-cheie semnalate corespunzator (prin subliniere sau culori diferite),

•  Sa contina cât mai multe intertitluri, iar fiecare paragraf sa nu abordeze mai mult de o idee,

•  Sa foloseasca liste marcate cu cifre, “bullets” sau “liniute”, crescând astfel gradul de lizibilitate.

•  Textele contin trimiteri ( link-uri ).

Un avantaj major al practicarii jurnalismului în mediu online îl reprezinta posibilitatea jurnalistului de a face trimiteri directe catre sursele sale de informare, atunci când ele sunt prezente online. Spre exemplu, un articol despre o noua lege poate contine un link catre însusi textul oficial al documentului legislativ, permitând cititorului sa acceseze direct sursa primara si sa obtina informatii în plus. În mod analog, pot fi facute referiri la articole mai vechi, evitând astfel rezumarea contextului în care apare informatia curenta si mentinând astfel un text concis.

•  Informatia e structurata nonlinear.

Cititorul poate alege ordinea în care citeste segmentele articolului. Revenind la exemplul cu un articol despre o noua lege, utilizatorul poate alege sa urmeze link -ul propus si abia apoi sa citeasca restul articolului, ori sa acceseze alte link -uri disponibile în pagina si apoi, eventual, sa se întoarca la articol. Cu alte cuvinte, spre deosebire de presa scrisa sau audiovizual, publicul nu mai este obligat sa parcurga continutul mediatic conform ordinii stabilite de autor, ci îsi poate alege propria ordine.

 •  Textul e completat de insertii multimedia.

Jurnalismul online face uz de posibilitatile oferite de acest mediu, cum ar fi insertia de clipuri, animatii, grafice sau alte elemente audio si video. Din pacate acest potential al Internetului e înca rar folosit de presa online din România, aceasta limitându-se la reproducerea textului disponibil în varianta scrisa, fara a-l îmbogati cu imagini sau link -uri.

•  Platforma de comunicare e interactiva.

Cea mai mare revolutie marcata de aparitia Internetului, din punct de vedere jurnalistic, e reprezentata de faptul ca publicul, conceput în „media traditionala” ca o suma de receptori pasivi, poate deveni un participant activ la modificarea continutului. Aproape toate site-urile de stiri au rubrici destinate comentariilor pe marginea unui articol, forumuri si rubrici de chat , unde pot primi un feedback direct din partea celor ce îi citesc.

Date fiind avantajele mediului online si dinamica sa rapida, sunt sanse considerabile ca acesta sa dobândeasca o pozitie de vârf în competitia cu „media traditionala”. Acest lucru e dovedit de faptul ca tot mai multe canale traditiona-le adopta si o versiune online, care – în unele cazuri – e îmbogatita fata de versiunea tiparita sau difuzata pe canale audiovizuale. Este situatia revistei „Academia Catavencu” ( www.catavencu.ro ), care publica online mai multe articole ce nu se gasesc în editia tiparita. În mod analog, marea majoritate a publicatiilor cu versiune online au început sa aiba o rubrica ce apare exclusiv pe Internet – blogul .

Definit la modul general ca un jurnal online al unui autor (fie el jurnalist sau nu), blogul a fost adoptat ca un mijloc mai putin formal de comunicare de catre multe publicatii românesti. Cotidianul ( www.cotidianul.ro ), Jurnalul national ( www.jurnalul.ro ), Evenimentul Zilei (www.evz.ro) sunt doar câteva dintre ziarele care gazduiesc bloguri semnate fie de jurnalisti din propria redactie, fie de alte personalitati cunoscute (cum ar fi Mircea Baniciu sau Vasile Seicaru, în cazul Jurnalului national ).

RETINETI: •  Prin insertia de elemente multimedia si oferirea unei platforme interactive de comunicare, jurnalismul online marcheaza o evolutie inovatoare a domeniului.

Bibliografie selectiva

Ionica, L., 1997. Jurnalismul de televiziune. În: Coman, M. (coord.), Manual de jurnalism. Iasi :Polirom

Ionica, L., 1999. Interviul de televiziune. În: Coman, M. (coord.), Manual de journalism, vol. II. Iasi :Polirom

Popescu C.F., 2003, Manual de jurnalism. Redactarea textului jurnalistic. Genurile redactionale . Bucuresti: Ed. Tritonic

Teodorescu, A.-M., 1997. Jurnalul de televiziune ca gen publicistic. În: Coman, M. (coord.), Manual de jurnalism. Iasi :Polirom

Traciuc, V., 1997. Modalitati de transmitere a stirilor în radio. În: Coman, M. (coord.), Manual de jurnalism. Iasi :Polirom